Zece ani m-am trezit între 4:00 şi 4:30. Fără ceas totdeauna. Fie luni, marţi, miercuri ori joi, fie vineri. Iar ca să nu se supere sâmbăta şi duminica mă trezeam şi atunci. Ideea era că la ora 5:10 ori trecea maşina de transport, ori plecam cu maşina proprie. Destinaţia, serviciu, evident! Poate fi şi asta o viaţă! Eu mi-am ales-o. Drept consecinţă ceasul biologic încă mai lucrează. Gândesc că pentru egalitate încă vreo zece ani trebuie să treacă. Acum, ca de fiecare dată când mă trezesc, îmi zic în gând cu întristare dar şi bucurie, îmi pleacă maşina!
Asta este. Alegând două laturi umane aş spune că până acum am fost şi risipitor şi perdant. Dar mi-a rămas şi mie ceva acum. La ce am, nu mult, adaug şi amintirile. S-au adunat destule, sacul este plin. Câteodată bat prea tare să iasă din pereţii scoarţei cerebrale, unii spun că ar fi cortexului cingular posterior (CCP) şi trebuie să le dau drumul. Şi uite aşa hârtia imaculată a paginii se umple cu cuvinte. Conştientizarea sinelui este ceva personal. Nu-i aşa! Retrăim nemernicia de la cinci ani! Cine are urechi de auzit…sa audă. Cine are ochi de văzut…sa vadă. Cine are minte… să înţeleagă. Căile de pieire ale identităţii sunt felurite şi deosebite unele de altele. O săptămână de foc, a trecut doar o zi. Şi este doar începutul. Apar tot "cuci". Important este să treci peste intoxicări. Întrebam ieri un grup de tineri , sigur liceeni, ce câştigă să facă propagandă agresivă unui neamţ? "Nimic", au raspuns. Atunci de ce? Ce ne-au adus nemţii decât durere şi furăciune? "Berea!" au răspuns. Cam puţin! Poate berea, dar berea-i pe bani! Unii aduc în discuţii "mâini lungi". Nu fraţilor, oricât de lungi ar fi votează "stupid people". Aici nu ţine. A ţinut frauda Parisului, poate odată îşi dă drumul ăla la gură şi spune, dar la referendum nu a mai ţinut. A votat poporul. Deşi este ilegal chiar şi în ultimile 72 de ore înainte de primul tur se joacă tare. Apoi după va fi iadul pe pământ. Iadul lor cu vieţile noastre. . Dumnezeu să-i ierte şi să ne ierte pe toţi cei care am mai rămas. Şi să ne dea multa Înţelepciune!
Veţi vedea, veţi asista. Diavolul încă îl lucrează.
Iar noi deşi suntem puşi să trecem prin iad, avem doar o şansă. Să nu ne oprim!
Asta este. Alegând două laturi umane aş spune că până acum am fost şi risipitor şi perdant. Dar mi-a rămas şi mie ceva acum. La ce am, nu mult, adaug şi amintirile. S-au adunat destule, sacul este plin. Câteodată bat prea tare să iasă din pereţii scoarţei cerebrale, unii spun că ar fi cortexului cingular posterior (CCP) şi trebuie să le dau drumul. Şi uite aşa hârtia imaculată a paginii se umple cu cuvinte. Conştientizarea sinelui este ceva personal. Nu-i aşa! Retrăim nemernicia de la cinci ani! Cine are urechi de auzit…sa audă. Cine are ochi de văzut…sa vadă. Cine are minte… să înţeleagă. Căile de pieire ale identităţii sunt felurite şi deosebite unele de altele. O săptămână de foc, a trecut doar o zi. Şi este doar începutul. Apar tot "cuci". Important este să treci peste intoxicări. Întrebam ieri un grup de tineri , sigur liceeni, ce câştigă să facă propagandă agresivă unui neamţ? "Nimic", au raspuns. Atunci de ce? Ce ne-au adus nemţii decât durere şi furăciune? "Berea!" au răspuns. Cam puţin! Poate berea, dar berea-i pe bani! Unii aduc în discuţii "mâini lungi". Nu fraţilor, oricât de lungi ar fi votează "stupid people". Aici nu ţine. A ţinut frauda Parisului, poate odată îşi dă drumul ăla la gură şi spune, dar la referendum nu a mai ţinut. A votat poporul. Deşi este ilegal chiar şi în ultimile 72 de ore înainte de primul tur se joacă tare. Apoi după va fi iadul pe pământ. Iadul lor cu vieţile noastre. . Dumnezeu să-i ierte şi să ne ierte pe toţi cei care am mai rămas. Şi să ne dea multa Înţelepciune!
Veţi vedea, veţi asista. Diavolul încă îl lucrează.
Iar noi deşi suntem puşi să trecem prin iad, avem doar o şansă. Să nu ne oprim!
Dr. Avi Boboc
