Analiza politica

Deşi încă „matrafoxat” viral, îmi permit o analiză politică. 
Ieri au fost făcute două aprecieri politice de primii doi importanţi oameni de stat. Prima apreciere:” Dreapta va avea candidat unic la prezidenţiale”, si a doua, „După 25 mai, PNL-ul este reinvitat la guvernare”.
Să o luăm pe prima. Aparţine desigur preşedintelui. 
Deci , după cum probabil se prefigurează, domnul preşedinte priveşte departe, adică la sfârşit de mandat. Alegerile europarlamentare pentru domnia sa sunt importante în prisma a două certificări. Obţinerea unui alt mandat de pupila sa, aspect profund realizabil prin logistica şi puterea sa, şi certificarea ca şi scor electoral a celeilalte pupile, adică PMP.
Opţiunea sa, evoluţia unică. Adică îşi doreşte doar funcţia de premier după 22 dec. a.c. pe exemplul atât de bine bătut rusesc. Se reface tandemul premier-preşedinte.
Sunt trei variante pentru a îndeplini adevărul spuselor. Adică:
- fie candidatul dreptei, partidului aflat în opoziţie, cândva apropiat inimii sale, adică candidatul PDL-ului, colţosul procuror Predoiu. Variantă care nu i-ar fi tocmai pe plac prin imposibilitatea „conlucrării” totale. Apoi PDL-ul pierde zilnic până-n iarnă prin atragerea de membrii „dedicaţi” şi îngrosarea PMP-ului;
- fie, tot candidatul dreptei unite prin noul partid rupt prin mână proprie şi dorinţa expresă a soţiei liderului, doamna europarlamentar Adina Vălean, adică preşedintele PNL-ului, domnul Crin Antonescu. Variantă care şi aceasta nu-i este chiar pe plac. Crin s-a dovedit instabil politic, iar tandemul preşedinte- premier cu multe asperităţi;
- a treia variantă de departe cea mai bună pentru domnul preşedinte, s-ar reface fostul tandem atât de bun, preşedinte- premier (Băsescu-Boc), prin accederea doamnei viitoare preşedinte de PMP, Elena Udrea. O variantă aş zice aproape imposibilă, dar posibilă pe plaiuri dâmboviţene.
A doua apreciere aparţine premierului. De o importanţă mai mare şi evident cu o evoluţie preconizată. Este o evoluţie pe paşi apropiaţi, fireşti. Adică:
- conştietizarea scăderii drastice a PNL-ului după europarlamentare. Aspect profund realizabil. În electoratul încă USL, PNL-ul este cel care a distrus coaliţia. Scorul electoral de maxim 16 % determină debarcarea preşedintelui cu „bătaie la poponel”;
- apoi readucerea pe „cai albi” al celui care a salvat onoarea PNL-ului prin poziţia sa, actualul preşedinte de senat- C.P.T. Care, a reiterat încă odată premierul prin poziţia sa de ieri că nu-şi doreşte încă funcţia de preşedinte, este propus chiar a fi preşedintele ţării, aspect care desigur nu-i displace domnului Tăriceanu, iar tandemul ar fi firesc. Premier PSD, preşedinte PNL. Refacerea USL-ului ales de electorat cu 60%.
Apoi ar mai fi o motivare. Premierul este firesc să-şi dorească menţinerea funcţiei actuale. Chiar a încă un mandat. Având tinereţea de partea sa, funcţia de preşedinte l-ar îndreptăţi spre final, unde două mandate de preşedinte l-ar duce spre apogeul carierei politice.
Dintre cele două afirmaţii, de departe a premierului este mai credibilă.
Prin…ELECTORAT!

Electorat care bate, am vazut, serviciile!

Cu stima

Atât de aproape…

De moarte! Da! Nu arunc cu vorbele, aşa,  a fi aruncate. Este adevărul!

Auzim des cum cineva suferind de o boală redutabilă cronică, moare datorită supraadăugării unei alte afecţiuni, acute, pe afecţiunea existentă . De regulă o afecţiune respiratorie. Banala viroză respiratorie. Care nu este deloc aşa banală prin începutul ei, care ar putea fi tot ceva viral , dar desigur mult mai elaborat, complex prin tot, precum gripa ori pneumonia virală. Acum ce este viroza respiratorie sau simplu, răceala? Viroza respiratorie este o infecţie acută virală care afectează căile respiratorii superioare şi inferioare. Adică: rinita acută, traheobronşita, rinofaringita. Simptomele tipice ale unei răceli includ: tuse, iniţial seacă, rinoree( secreţie nazală), strănut, congestie nazală și durere sau iritație în zona gâtului. Câteodată, acestea sunt însoțite de durere musculară (mialgie), senzație de oboseală, cefalee (durere de cap) și scăderea poftei de mâncare. La adulți, febra în general nu este prezentă. De asemenea, tusea este de obicei mai ușoară decât cea care însoțeste gripa, care este desigur altceva. Prezența simultană a tusei și a febrei indică, în cazul adulților, o probabilitate mai ridicată de gripă decât de viroză. De altfel, între cele două condiții patologice, există o serie întreagă de similarități greu de decelat la începutul afecţiunii. Acum ce este gripa? Gripa este o viroză dată de un virus (virusuri) cu apariţie epidemică. Dintr-o dată gripa „dusă pe picioare poate fi letală”. Acum pneumonia virală ce este? Pneumonia reprezinta o infectie a tractului respirator inferior (la nivelul căilor respiratorii mici, mai jos de bronhii). Cum ne infectăm? Virusurile pot ajunge la plămâni pe diverse căi. Virusul sinciţial respirator este de regulă contractat atunci când oamenii intră în contact cu obiecte contaminate și apoi își ating nasul sau ochii. O altă infecție virală are loc atunci când se inhalează pe nas sau gură picături mici contaminate, purtate de aer cel mai frecvent Odată ajunse în tractul respirator superior, virusurile pot ajunge la plămâni, unde invadează celulele ce căptușesc căile respiratorii, alveolele sau parenchimul pulmonar. Acum avem o idee despre cele trei afecţiuni. Acum să vă fac istoricul bolii mele, care m-a doborât trei zile. Contactul a fost sigur aerian prin venirea în contact cu un bolnav viral. Un bolnav viral este precum o “bomba epidemică” virală. Perioada până la constituirea bolii manifeste este de regulă redus, în mai puţin de 24 de ore (s-au redus incubaţiile de 48, 60 de ore). Deci astăzi vii în contact, mâine de dimineaţă faci  primele simptome de boală respiratorie manifestă. Debut  cu senzaţie unică de frig, obligându-te să iei ceva în plus pe tine, ori să te bagi în pat. Starea de rău general, acum uşor, vine repede, Stănuţi des şi tuşeşti. Tusea este numai seacă. Devine chinuitoare prin frecventă. Este momentul când intervenim cu ce avem prin casă. De regulă antiinflamatorii. Dar şi astea administrate cu precauţie şi grijă. De exemplu, ibuprofenul majorităţii denumirilor comerciale sunt contraindicate în ulcer, ori o boală tromboflebitică. Exceptând începutul cu senzaţia de frig când ai putea presupune un frison , febră nu faci. De departe tusea devine elementul cel mai complex. Plămânul tău, cutia toracică, muşchii mai exact intercostali, reacţionează. Efectiv apare durerea, ca o congestie pulmonară, care de regulă semnifică un aflux de sânge ori lichid . Administrezi un tratament pentru tuse uscată chinuitoare. Cu efectul său redutabil, adică uscăciunea gurii. Devine teama de a nu tuşi pentru că te doare. Apare o stare de curbatură cu dureri în muşchii picioarelor şi a încheieturilor, care este greşit etichetata drept o „stare gripală". Deja eşti în pat. Ochii îţi lăcrimează şi apoi te dor. Te doare gâtul. Înghiţi cu durere. Nu mai este rău uşor! Dispare pofta de mâncare şi eşti conştient că urmează o noapte grea. Unde dacă prinzi trei ore de somn eşti fericit. A doua zi, dacă poţi, ar fi momentul intervenţiei medicului. El are rostul de a decela diagnosticul şi aplicarea unui tratament corespunzător (chiar internare), iar dacă se presupune şi ceva microbian prezenţa şi al antibioticului. Când apare sputa, tusea îşi schimbă timbrul, devine gravă, deci este productivă. Acum merge un fluidizant a tusii, adică acetilcisteina. Deja eşti în faza a doua. Durerea muşchilor intercostali dispare uşor. Culoarea sputei sau secreției nazale poate varia de la incoloră spre galben, uneori cenuşie sau verde și nu indică etiologia agentului responsabil de infecție. Mai trece o noapte grea. Ideea este: o poţi trece? Unii o pot trece, alţii, nu!

Astfel ajung la titlul comentariului actual. Depinde de vârstă şi bolile cronice asociate. 

Ce este de făcut?

 Pentru a preveni virozele respiratorii (gripa) trebuie să:

• Evităm contactul cu persoanele bolnave, tuşitoare.

. Să evităm spaţiile ample cu multe persoane ori cele foarte mici.

• Evităm să ne atingem nasul, gura sau ochii.

•  Să ne spălăm des pe mâini.

•  Să folosim şerveţele pentru a ne acoperi gura când tuşim sau strănutăm

• Evităm trecerea bruscă de la aer cald la aer rece şi invers.

Ce mai trebuie făcut:

• Să avem grijă să ne hidratăm mult cu ceaiuri şi sucuri naturale şi  mai ales să avem o alimentaţie bogată în vitamine, cu fructe şi legume.

. Să facem tratamentul minim simptomatic. 

Încă ceva. O pneumonie se poate vindeca. Dar locul ei niciodată. Aşa că orice altă afecţiune pulmonară determină cu preponderentă afectarea tot a locului fostei pneumonii. Mai exact, plămânul este un organ foarte plăpând! Era o poezie!

Acum o motivare. Soţia îmi spunea de ce o fac, de ce scriu aceste articole?. Simplu! Nimeni nu scrie. Nici un coleg medic ( şi sunt destui), ori din lipsă de timp, ori considerarea importanţei actiunii, tac! Am văzut că nimeni, în afară de mine, nu s-a înscris pe lista absolvenţilor, promoţiilor. Desigur că nu scriu pentru ei! Scriu pentru noi, asistaţii militari. Va veni  o zi când mă voi plictisi, asta cu sigurantă!

Iar dacă nu sunt publicat mă hotărăsc mai repede.

Cu sănătate

 

Omul nostru din interior

‘Tinichea” – metal de calitate inferioara -DEX

Inaintea acestui articol gandul m-a dus la lung metrajul “Omul nostru din Panama”. In film Harry Pendel (Geoffrey Rush) , este un  puscariabil din periferia londoneza care si-a confectionat identitatea unui croitor de lux pentru oamenii bogati si puternici din Cuba. Devenind faimos prin povestea vanduta, care a prins in inalta societate, apropiat marilor  figuri, si a intimitatilor acestora, omul  traia bine.

Acum citesc ceva. Din interior. Nu conteaza numele omului. Nu-l cunosc, nu-i stiu gradele, medaliile ordinelor primite. Este undeva in varf. Sa-i fie de bine. Dar omul nostru, “din interior”, scrie:

 “Asumarea funcţiei de cadru militar în Ministerul Apărării Naţionale, nu a fost determinată de prefigurarea unei compensaţii din partea statului constând în acordarea  pensiei de serviciu după retragerea din activitate, neputând reprezenta cauza exercitării funcţiei.

Cu totul alta ar fi fost situaţia dacă, la momentul accederii în profesie, angajatului i-ar fi fost prezentat prin contract, riscurile profesiei şi totodată în considerarea acestui risc, i-ar fi fost garantată o despăgubire viitoare din partea angajatorului sub forma unei prestaţii viitoare lunare , în urma deschiderii drepturilor de pensie. Numai aşa am putea discuta despre existenţa unui drept câştigat.”

Apreciez prin lecturarea scriselor un cinism rar intalnit, o detasare fata de problematica existentiala a carierei de militar cum rar am intalnit la civili, daramite militari. Crede cumva ilustrul ganditor ca imbratisarea carierei de militar, la inceput de viata, de drum, a fost determinata doar de un avant patriotic asumat exceptionalei aprecieri, traditii si istorie, a inaltatoarei noastre Armate Romane? Sunt convins de da, si de asta, dar fiecare a luat in calcul si lungimea carierei dar si a rezultatului ei. Eu nu provin dintr-o familie de militari. Dar am cunoscut generatii, trei chiar patru, de militari din tata in fiu. Daca  ar fi stat asa chestiunea, cum scrie omul nostru, credeti ca mai vedeam fii de militari spargand portile comisariatelor de recrutare? Credeti ca acum tinerii care doresc sa acceada functiei de cadru ar mai fi atat de doritori? Mai exact sa-si doreasca doar ziua de astazi, de maine, riscul asumat, precum statutul incomplet, inuman al celor care sunt in “contract” pana pe la  vreo 40 de ani, apoi Dumnezeu cu mila!? Evolutia impusa a facut asta. Ai de unde alege acum. Dar nu este corect, legitim, onorant. Iar libertatea consta scump. Este exceptionala cugetare al unui cimitir celebru american. Oare cum este la ei cu veteranii si rezervistii de cariera?

Al doilea aliniat ma surprinde prin similitudinea continutului. Am mai auzit vorbele acestea. La un om care plangea doar pe spatele subofiterului sau maistrului, ca vezi, el este Omul pe care se sprijina Armata. Pe umerii lui, lui sa i se dea totul, importanta, onoarea, aprecierea. Adica lui sa-i fie garantata despabubirea viitoare. La ce domnule? La moarte cumva! Pentru-ca acolo se bate cu gandul! Se vede ca omul a stat, sta cocotat doar pe scaune inalte de Comandamente, ca este rup de tot ce inseamna cariera, grade, importanta, conducere. Cat despre:

 “Apreciem că( cine sunt aia!?n.a.), apariţia Legii nr.164/2001  privind pensiile militare de stat poate fi privită ca un act benevol din partea statului, de a-şi asuma anumite cheltuieli din bugetul propriu prin care să contribuie la majorarea drepturilor de pensie pentru anumite categorii profesionale alese după criterii proprii , fără însă a garanta perpetuarea acestui act al său pentru viitor.”

Nici nu mai vreau sa comentez. Omul nostru din interior este ireversibil format. Greu mi-a fost dat sa vad un om la care “spiritual de corp” este atat de grav afectat. Ma incearca o mare parere de rau. Aceste cuvinte dor 

 ROMAN!?

Citesc materiale, articole, postari pe internet, pe retele de socializare. Articole precum: “E CAZUL”, “Talente false!?” , “Referendumul propus(pt. adeziuni) demitere”, adeziuni pentru un nou partid liberal, etc. etc.
Un soi amestecat de naivitate, neputinta, dar si de realism, de putinta, ma cuprind. 
Sa fim seriosi!
Traim in Romania. Si Romania este facuta asa, se doreste a fi asa. De ce nu s-ar dori sa fie asa? De ce nu s-ar dori evolutia aceasta? 
Clasa de mijloc dispare incet-incet, la un procent de sub 10%. Problema este ca acestia sunt cei cu meserii liberale, ori sunt „smenari”, „geambasi” de orice, smecheri, etc. Nu dai inainte cu ei. „Sug” de obicei dorinta noastra de a ne face dreptate (avocati, notari, experti, executori), ori ne inseala ori de cate ori ne prind.  Se profileaza cu putere si se intaresc aceiasi 5% super bogati, alaturi de cei 5 % bogati (baietii destepti din orice). De regula acestia sunt cei la care te intrebi legitim: sunt ei oameni de calitate?

 Raman 80%. Acestia sunt saracii Romaniei, impartiti in: 40 % sub limita drastica a saraciei si subzistentei, 30 % saraci lipiti si 10 % saraci, care se taraie sa traiasca cat de cat de la o luna la alta luna. Acesti ultimi 10% sunt luati din cei 20% cat avea clasa medie in ultimii 10 ani.
Sistemul este conceput sa fie asa. Privesc zilnic fatarnicia pura(vezi aseara dupa orele 19.00), minciuna, grobianismul desavarsit, perversitatea, lasitatea, nemernicia. Te saturi! Ajungi la un fel de blazare, acceptare.

 Privesc listele de partid pentru europarlamentare. Aceiasi oameni la care se adauga altii noi. Cei care sunt mai vor! Ce au facut ei? Nimic!

 Privesc independentii doritori? Cine sunt ei? Ce au facut ei? Unii au incercat ceva, precum se incearca acum de unii la rusi obtinerea tezaurului, ori banii pentru consumul „masinii de razboi” germane intre 1940-1944. Vise „for ever” nerealiste! Iar pentru asta vor si ei! Cine nu ar vrea 7000-9000 de euro lunar timp de patru ani?

Tu roman te zbati sa traiesti! Cum traiesti?
Ce poti spune cand de exemplu trebuie sa indeplinesti, atentie!?, 14 (paisprezece) conditionari, taxe, impozite, pentru inmatricularea unui “rahat” mic cu patru roti adus din UE. UE unde facem parte!? Cand platesti: 440 lei RAR, impozit 50 lei, 1584 lei taxa de mediu, 250 lei RCA, 37 lei talon, 60 lei taxa inmatriculare, 127 lei rovinieta, 25 lei placute, 37 lei dovada C.I. si poate alte cheltuieli. Pana acum se aduna peste 2700 lei.

Unii nu au nicio solutie!
Altii doar de a pleca. Cand poti, daca poti si ai varsta, calificarea, dorinta!
Apoi sa faci, sa te faci, ori sa nu te faci, ca ai fost, esti, vei fi…ROMAN!

Cu stima

 

Gand de dimineata mohorata ca si viata de roman.
Mai degraba un raspuns, la teme actuale romaneasti. Turism, sanatate, invatamant . Pe scurt.

Privatul continua ori dispare prin servicii. Vrei doar bani si oferi pacaleala!? Merge o data cu un prim venit, mereu prim venit, apoi... te reprofilezi pe alta hotie, evaziune. Sunt si exceptii. Una. Stiu la Costinesti un hotel privat pe care-l folosesc de vreo trei ani, patru, cinci zile, dupa putilinta. Desi de trei stele usor, el este voit declasificat la doua. Am intrebat patroana de ce? Mi-a raspuns simplu: "este mai bine asa!"
 In sanatate problema este cu mult mai complexa. Aici avem stat si privat. Venind din interior stiu prea mult, imposibil de extins aici si acum. Sigur este continuarea, dorinta persistentei cercului vicios. Altfel de unde afaceri si bani furati. Banii distribuiti relativ putini, ori mai multi, dupa competenta unitatii medicale, sunt si aici plasati prost. Dupa "hotia" managerului. Vrea si el ceva. Apoi metehnele perpetuate ale sistemului care inghite mult. Medic care mulge doua sisteme. Adica salariul mic de la stat, spaga zilnica impusa oricarui pacient fara discernamant, si dupa "'obligatia" minima la stat, completarea substantiala din privat. Adunat fac mult ca venituri. Ati vazut medic bun sarac? Tanarul medic scolit mult, cu sacrificii majore, rezident la final, nu are rabdare si nici unde lucra. Sistemul este de regula blocat. Ala batran, medic iesit demult din sistemul activ inca ocupa un loc, nu se lasa, mai vrea. Il gasim in privat fiind eminenta cenusie. Asa ca medicul nostru pleaca, are unde si cu ce. Diploma, competenta, limba. „Theft brain” se practica demult, este mult mai simplu de a lua gata format.
 Invatamantul vine tare si surprinde prin linie. Prin "parsivenia" sistemului si al formatorilor. Vedeti rezultatul simularilor. De orice nivel. Dezastruos! Voit lasati in "plata domnului", debusolati, scapati de sub control, tinerii nostrii elevi, afla adevarul testului. Greutatea lui. Voita a fi asa! A le arata prostia, lipsa studiilor. Mai pe romaneste scris, rezultatul neintelegerii liniei. Nu ai vrut, nu ai inteles tu si tac-tu ori ma-ta, uite rezultatul! Iar intelegerea era pregatirea suplimentara. Din gimnaziu. Iar tu profesor asta faci. O scoala "subtire", sa treaca, cu o dorinta impusa prin tot, adica psihopedagogic aplicata constient pentru binele tau profesor. Se formeaza bine doar cine poate si are cu ce. Restul...cum era, ne spunea "bossul" al mare. Adica: ospatari, bucatari, frizeri, tinichigii... asta se cauta! Este rezultatul democratiei originale, evolutiei dorite de a fi doar „consumator”, de piata de desfacere, de mana a doua. Ce esti mai exact? Colonie!
 

37 de ani

O fi mult, o fi putin? Au trecut 37 de ani. Obisnuiti cu “cutremurele” zilnice politice, ziua pare sa treaca repede. Trecerea guvernului “Ponta 3” este o formalitate. Vedem dupa aia ce, dar mai ales cum este? Asteptam raspunsul cu degetul mare in sus sau jos!? Acum ma gandesc, scriu, despre cutremurul din 4 martie 1977. Ne mutasera in Drumul Taberei, undeva langa Ministerul Apararii si Centrul de Calcul . Noi, eu an mic, eram anul I de studii, la etajul IV, etajul maxim al cladirii. Ora 21.22 ne-a gasit pe toti facand inca ceva. Eram vreo 50 de studenti militari pe etaj. Eu imi puneam niste manuale in rastelul metalic compartimentat cu trei usi. Veni prapadul de 7,2 grade pe scara Richter. Cu miscari telurice variate verticale si apoi orizontale. Lumina s-a stins imediat. Am iesit pe holul cental marginit la capete de scari, doar una functionala prin deschiderea usii de jos. Colegii, unii tipand groaznic, urlau si alergau pe langa mine spre scara. Am ramas acolo in fata usii, tinandu-ma de ea. La capetele holului peretii aveau spatii mari cu sticla ornamentala verde. Se vedea prin el . Era o noapte cu lumina lunii. Atunci am vazut grozavia miscarii fata de blocul vecin, pus cumva transversal. Era o miscare ampla de 2-3 metrii. Dupa am coborat. Scara era fisurata la margini. Daca cutremurul mai tinea si daca era putin mai mare, o geraratie intreaga de ani, de la anul I, la anul IV, erau poate morti prin caderea scarii interioare. Ne-a dat Dumnezeu o sansa. Jos adunati, unii panicati ingrozitor, unii in pijamale, am fost calmati. Banuiam dezastrul. Nu stiam numarul mare de morti. Au fost 15700 aproximativ. Pe bulevardul Drumul Taberei era haos. Toti parca erau in masini. Ni s-a spus sa ne ducem unde putem. Eu aveam o ruda undeva prin Otopeni, langa aeroportul international. Acolo m-am dus initial. Am luat autobuzul105, apoi din Piata Presei libere(atunci Scanteii) autobuzul 37. In autobuz zvonuri de cladiri cazute cu zeci de oameni morti. Asa avea sa fie! Am revenit si am vazut totul de dimineata devreme. Pot spune ca am mers de la Piata Romana, la Universitate, pe linia dubla centrala a Bulevardului Magheru si apoi Balcescu. Armata era peste tot. La Casata, Scala, Dunarea, Universitate. Sub daramaturi oameni morti. Facultatea de Medicina avea amfiteatrul mare cu acoperisul cazut. Era haos acolo. Frumoasa biblioteca mare daramata. Ne-au trimis in Spitalul Militar Central. Cu colegul meu, am dus pe targi militare, care goale aveau 25 kg., de la poarta spitalului, dinspre muzeul militar, adusi cu autobuzele RATB-ului, ranitii in sectiile chirurgicale. Oamenii tipau ori gemeau de durere. Politraumatizati. Cand am terminat am fost trimisi la Facultate. Am mutat tot ce se putea muta acolo. Asta a fost.
Au trecut 37 de ani.
Acum, dupa atatia ani,am invatat oare ceva?

BABELE!

V-ati ales baba? 
Lepădarea de cojoace

O altă variantă a legendei spune că fiul Babei Dochia s-a căsătorit cu aleasa sa, neţinând cont de dorinţa mamei sale. Cu intenţia de a o supăra, Baba Dochia îşi trimite nora într-o zi geroasă de iarnă la rău. Îi dă acesteia un ghem de lână neagră şi îi spune să nu se întoarcă acasă până când, după atâtea spălări, ghemul nu se va face alb. Oricât s-ar fi străduit fata, lâna neagră nu avea cum să devină albă… Din cauza gerului năprasnic, picături de sânge au început să curgă din degetele fetei şi s-au prelins în rău, înroşind apă. Odată cu ele, curgeau şi lacrimile fetei.

Cojoacele Dochiei

Văzând atâta durere, Iisus Hristos s-a înduioşat şi i-a dăruit o floare de culoarea roşie, sfătuind-o să spele lâna cu ea. Ceea ce faţă a şi făcut, mulţumindu-i frumos. A constatat cu uimire că lâna s-a albit şi s-a dus acasă cu inima uşoară, povestindu-i soacrei sale minunea. Baba Dochia nu a crezut-o şi a învinuit-o că cel care a ajutat-o (fata îi pusese numele de Mărţişor pentru că nu ştia cum îl cheamă) este iubitul ei. Mai târziu, Dochia îşi duce turmele la păscut sus pe munte, crezând că a venit primăvara. Doar primăvara putea găsi flori roşii… Pentru că era foarte cald, Baba Dochia, în urcuşul său, îşi scoate toate cele nouă cojoace pe care le purta. La un moment dat, vremea se schimbă total. În loc de soare, se pornise o ninsoare care nu se mai oprea şi în loc de căldură, s-a lăsat un frig de crăpau pietrele. De frig, Dochia şi turmele sale de oi s-au transformat în stânci.

Zilele Babei…

Zilele cuprinse între întâi şi nouă martie corespund zilelor în care Dochia urca muntele, fugind de Traian. Aceasta este semnificaţia zilelor, conform primei legende. Urmărind firul epic şi semnificaţiile celeilalte variante, alternanţa zilelor ploioase cu cele călduroase din această perioadă se datorează instabilităţii caracterului Babei Dochia. Zilele Babei sunt în număr de nouă. Pentru că în aceste zile se face trecerea spirituală din frig în căldură, din iarnă în primăvară, s-a păstrat obiceiul alegerii zilelor de Babe. Fiecare om îşi alege o zi din intervalul întâi şi nouă martie sau întâi şi doisprezece martie, în unele zone. În funcţie de evoluţia vremii din acea zi, zi frumoasă şi însorită sau zi friguroasă şi ploioasă, ne putem anticipa norocul şi starea sufletească din acel an. Dacă va fi vreme frumoasă, vom fi veseli şi binedispuși tot anul, dacă din contră va fi frig sau va ninge, vom fi precum vremea: mohorâţi, fără viaţă şi fără noroc de-a lungul întregului an.

Pe de alta parte vremea incerta dintre 1 si 9 martie se datoreaza, conform legendei, celor 9 cojoace lepadate zi de zi de catre Baba Dochia. Odata dezbracate, cojoacele sunt insusite de surorile Dochiei, purtand drept nume diminutive ale denumirilor zilelor saptamanii : Lunica, Martica, Marcuriana, Joita, Virita, Sitita, Domnica.

Potrivit unui stravechi obicei popular, numit uneori “pusul babelor”, femeile isi “alegeau cate o baba”, adica una din zilele dintre 1 martie si 9 martie . Vremea dintr-o anumita zi sau “baba” avea darul de a prezice cum va fi viata celui care a ales-o in anul in curs (vreme frumoasa : fericire, belsug, impliniri; vreme urata: necazuri, saracie, dificultati). Pe de alta parte, exista superstitia ca evenimentele meteorologice din ziua respectiva marturisesc, de fapt, caracterul, sufletul sau personalitatea persoanei care a ales-o drept baba.

Sa speram ca anul acesta toate babele pe care o sa ni le alegem o sa fie frumoase! Nu este asa vad! Pana joi, adica sase martie ploua in toata tara. Eu, desi barbat, aleg ziua de opt de mic copil. Sunt sigur o sa am zi cu soare!